SAHARA: ÎN CĂUTAREA NISIPULUI

Pentru mine cel puţin, ideea de deşert este foarte clar asociată cu întinderi nesfâr- şite de dune de nisip. Nimic mai fals. Două sunt deşerturile pe care am reuşit să le străbat ăn călătoriile mele. Unul în Israel, deşertul Neghev şi unul ce ocupă întreg nordul Africii, Sahara. Cu toate acestea de abia în Tunisia am reuşit să văd mult visatele dune de nisip. În rest doar pietre, stânci şi cer senin. Doar căldura era conform aşteptărilor. Întrebând în stânga şi-n dreapta, am aflat că Sahara este formată în mare parte din piatră, iar zonele de nisip, numite erg-uri, sunt mai degrabă excepţiile de la regulă.

Una din incursiunile în cel mai întins deşert din lume am făcut-o pornind din El Gouna, din Egipt şi petrecând o zi întregă în ceea ce se numeşte Deşertul Arabiei şi reprezintă partea estică a Saharei, între Nil şi Marea Roşie. Era în vara lui 2008, după două săptămâni în care am străbătut Egiptul în lung şi-n lat şi ne rezervasem ultima zi de şedere pentru un “safari” ]n de;ert.

Dimineaţa o maşină de teren ne-a luat de la hotel şi ne-a dus pe nişte drumuri impecabile, până în inima deşertului, unde ne aştepta un cort şi câteva zeci de ATV-uri. După un scurt popas şi un instructaj sumar am pornit prin deşert călărind un… ATV. Sunt foarte docile şi uşor de mânuit. Pe ghidon se află maneta de acceleraţie şi bineînţeles frâna. Asta-i tot. Le conduc şi copiii fără probleme.

Spre deşert Spre deşert

Am petrecut astfel aproximativ o oră învârtindu-ne prin deşert, oprindu-ne din când în când, admirând aceiaşi întindere de piatră, cât vedeai cu ochii. Cât despre dunele de nisip,  lipseau complet din inventar.

Am schimbat apoi mijlocul de locomoţie şi totodată şi peisajul. La bordul maşinilor de teren am parcurs o regiune de dealuri de piatră, printre care şerpuia drumul care uneori se îngusta încât cu greu îţi puteai imagina că ar putea trece o maşină, dar trecea.

Deşertul Arabiei Deşertul Arabiei Deşertul Arabiei Deşertul Arabiei

Ne-am oprit de câteva ori la poalele unor stânci golaşe, ce nu ofereau nici un pic de umbră. Erau spre 50 °C, dar aerul era uscat şi atmosfera suportabilă.

După aproximativ o oră şi jumătate am ajuns la un sat de beduini. Sat e probabil mult spus, dar standardele diferă mult de la o ţară la alta. Era o aşezare alcătuită din câteva adăposturi construite din împlitituri de nuiele, aşezate în mijlocul unei mici oaze, mărginită de un ued (fântână sau izvor în deşert). Între sat şi ued se afla cimitirul, cu morminte însemnate prin mici grămezi de piatră.

Satul de beduini Satul de beduini Ued-ul Cimitirul

Într-unul din adăposturi ni s-a servit masa, din păcate nu cu specialităţi beduine, ci cu mâncăruri egiptene aduse la pachet din El Gouna sau Hurghada, foarte gustoase de altfel, dar bineînţeles fără carne de porc.

Apoi, cu toată opoziţia unui grup destul de gălăgios de 5-6 persoane, care voia neapărat să se întoarcă la hotel, deoarece nu exista semnal la telefoanele mobile, ne-am plimbat cu cămilele conduse de femeile satului, dintre care unele îşi purtau bebeluşii pe spate într-un fel de rucsac.  Deasemenea am avut ocazia să filozofăm despre efectelor globalizării, atunci când am văzut copiii satului certându-se pentru o cola la cutie.

Satul de beduini Satul de beduini Satul de beduini Satul de beduini

După o scurtă plimbare până la ued, ne-am urcat în maşini şi am pornit spre hotelurile noastre., cu senzaţia că deşi lumea modernă, cu toate ale ei, a reuşit să pătrundă, încet, dar sigur şi în lumea beduinilor, am surprins totuşi câteva faţete necizelate, originale, ale unui univers ce nu s-a schimbat de milenii.

Satul de beduini Satul de beduini

În încheiere o întrebare şi câteva recomandări:
Întrebare de 100 de puncte:
De unde credeţi că erau turiştii nemulţumiţi că nu au semnal GSM în deşert?
Recomandări:
– Nu faceţi rezervări prin marii tur-operatori, agenţiile locale, deşi îşi au deseori sediul într-un cort instalat pe plajă oferă servicii identice la preţuri mai mici şi mai ales negociabile.
– ATV-urile sunt pentru 1-2 persoane, deci puteţi lua şi copiii cu voi
– Chiar dacă serviciul este all inclusive, nu e o idee rea să aveţi o rezervă de apă de băut.
– Să aveţi o înbrăcăminte lejeră, dar care să vă protejeze de soarele puternic.
– Nu uitaţi aparatul foto şi cel de filmat.

Articole pe aceiaşi temă:
DEŞERTUL ARABIEI (SAHARA DE EST 2008): Album Foto

DEŞERTUL ARABIEI (SAHARA DE EST 2008): Album Foto

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *